By Am încercat să localizez cultural, într-un fel, această experiență. Mă aflam în underground-ul metamodernismului, încă în stare de șoc.
Modul în care tinerii și foarte tinerii, generațiile digitale, percep actul artistic spune enorm despre cât suntem de departe noi de ei.
Metamodernismul este, ca postmodernismul care l-a precedat, o încercare – nu rareori patetică – a omului de a se apropia de sine într-o lume ultratehnologizată. A omului care dă zoom pe propria trăire, mărind-o până la neverosimil.
Străduindu-mă să înțeleg oamenii din viitor, am ajuns la „auramaxxing”, un trend printre adolescenții de pe TikTok. Scopul: îmbunătățirea percepției de sine prin „maximizarea aurei”, conducând astfel la reducerea anxietății și la un plus de încredere în propriile forțe. Am greși grav dacă am sări la concluzia că este o aiureală, un soi de infantilism psihologizant. Întrebarea ar fi: ce nu le mai putem oferi noi?…
