Teatru. Mare, mic. Iar mare, iar mic. Mic pentru o vreme. Apoi din nou mare

Teatru. Mare, mic. Iar mare, iar mic. Mic pentru o vreme. Apoi din nou mare

Marionetele printate 3D din spectacolul inspirat de povestea lui Charles Perrault, pe care și el a preluat-o, de fapt, de la Gabrielle-Suzanne de Villeneuve, o scriitoare de pe la 1740, au și ele acel factor de paranormal. 

Frumoasa și-a găsit cumva identitatea vizuală între un elf unghiular și o stafie foarte, foarte subțire, Bestia nu seamănă deloc cu animalul blănos și plin de pectorali cu care ne-a obișnuit Disney, ci s-a vârât mai degrabă într-o creatură ancestrală vecină cu vechii dinozauri (doar că mai plăpând și mai ușor de iubit). S-a vârât, de asemenea, în zidurile castelului său misterios, impregnând fiecare odaie cu temperamentul său năbădăios, dar și cu bunătatea sa nemărginită.

Scena se învârte halucinant, decorul se schimbă inexplicabil: un act de magie a tehnicii

Iar măgărușul – personaj de bază în adaptarea lui Andrei Dósa – e, de fapt, o secțiune transversală a animalului: vezi din el și nu vezi,…

Citeste mai mult

Articole recomandate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *